Economia

 

În Cicârlău, comună în judeţul Maramureş, cu  6.100  locuitori în anul 1976, erau exploatări de minereuri complexe (Ilba), bazalt şi andezit.

În Cicîrlău existau zăcăminte de ape minerale. Apă oligominerală, cunoscută din anul 1936 sub denumirea de Izvorul Cicîrlăuţ.

Zăcământul de la Ilba a constituit obiect al exploatării încă din sec.XVI, conţinutul de aur  al minereurilor fiind foarte ridicat. Aurul era furnizat Monetăriei din Baia Mare. Până în primele decenii ale sec. XX aici s-a lucrat cu mijloace rudimentare, până la concesionarea lor de Creditul Minier care a intensificat exploatarea şi a construit aici prima flotaţie din regiune. Activitatea a fost sistată în 1927. Activitatea este reluată în 1963 în condiţii tehnice mai moderne. Rezervele sunt valorificate diferenţiat: plumb-zincoase, care predomină, şi cuprifere. În perioada 1963-1970 extracţia de minereuri de la Ilba a crescut foarte mult. Prelucrarea minereului s-a făcut iniţial la Flotaţia Centrală, iar în prezent se efectuează la Exploatarea de preparare Săsar 

Există balast şi nisipuri de balastieră la Bârgău.

 

Creditul Minier exploatează minele din Ilba. Minele de piatră Ilba erau  ale societăţii Creditul Minier. Această societate a cumpărat minele de piatră de la o fostă societate maghiară din Budepesta în anul 1920, până la care dată lucrările au fost sistate. Imediat după cumpărare Creditul Minier a reparat instalaţiile mecanice de preparat minereul şi a început lucrările pentru deschiderea unui nou orizont în mina “Mihai”. Asfel din 1922 s-a putut exploata din plin. În anul 1928 sunt puse în funcţiune instalaţiile refăcute. Pentru buna stare a personalului societatea a  mărit numărul locuinţelor şi a  înfiinţat o bibliotecă

În anul 1887 a fost brevetată în Scoţia tehnologia de preparare prin cianurare, iar în jurul anului 1896 cea de cianurare prin agitare. La numai 20 de ani  după această dată tehnologia este prezentă la Ilba şi Valea Borcutului, iar pe malul Săsarului se construieşte o uzină de preparare. 

Asociaţia minieră Înălţarea la ceruri a Mariei, din Ilba, îşi avea sediul în Tăuţii de Jos (Tăuţii  Măgherăuş) şi a fost înfiinţată în  11 nov. 1910 

Asociaţia minieră Sf. Iosif din Ilba a fost înfiinţată la 22 septembrie 1864 (Idem, dosar 24/1929, p.33).

Asociaţia minieră Hano (Hanău)-Jacobi din Ilba încă din 1918 a închiriat toate concesiunile miniere ale Asociaţiei miniere Sf. Ştefan, care, în octombrie 1920, a trecut în deplina proprietate a Creditului Minier.

 

Minele de la Ilba sunt cunoscute din prima jumătate a sec XVIII. În 1776 ele au fost încredinţate familiei Karoly cu condiţia furnizării lemnului necesar în minerit. Nu a fost respectată această condiţie, lemnul necesar fiind cumpărat la preţuri foarte ridicate, astfel  dezvoltarea acestor mine a staţionat multă vreme. La începutul sec.XIX statul s-a ocupat de ele  dotându-le cu instalaţii anexe şi cu şteampuri. În 1917 minele au fost date în arendă particularilor.

 

Cariera de piatră  Ludovic Herskovits din Ilba a fost înfiinţată în 1928 când obţine o producţie de 120 de vagoane.

Cariera de piatră a  Composesoratului Ilba a luat fiinţă în 1899. Este concesionată în perioada 1922-1930. Materialul extras se folosea la întreţinerea şoselelor.

Zăcământul Cicârlău, a început să fie exploatat sistematic în 1962. Filoanele acestui zăcământ sunt structurate în trei grupuri: grupul Venesa, grupul Nucuţ şi grupul Cicârlău - adiacente.

 

Mina Geroldi din Cicârlău a fost înfiinţată în anul 1840, devenind societate minieră în 1927. 

Asociaţia minieră Alexandru din Cicârlău a fost înfiinţată în 1901 pe baza minei existente în1897. 

 

Exploatarea zăcământului Ilba îşi are începuturile în sec.XVI. Cele mai vechi lucrări pentru extracţia aurului sunt cele de pe filoanele Hanău şi Fellegvary. Vreme îndelungată această exploatare  a livrat cantităţi mari de metal preţios la Monetăria din Baia Mare. În sec.XIX zăcământul Ilba, ca şi cea mai mare parte a teritoriului din regiune, trece în stăpânirea grofului Karolyi care, la rândul său, concesionează zăcământul unor antreprenori particulari.

În perioada anilor 1890-1918 societatea maghiară Sf.Ştefan acaparează  de la particulari  concesiunile şi execută lucrări complexe pentru deschiderea unor filoane noi: Mihai, Nepomuc şi Anton. În anul 1930  societatea Creditul Minier preia perimetrul Ilba Handal şi intensifică exploatarea minieră şi construieşte prima Flotaţie din ţară. În 1927 minele Ilba Handal îşi încetează activitatea şi stau părăsite până după anul 1950. Urmează o perioadă de activitate intensă de cercetare, prospecţiuni şi redeschiderea exploatării filoanelor. În anul 1963 ia fiinţă Exploatarea Minieră Ilba devenind o importantă instituţie minieră din judeţ. 

Situat în bazinul văii Ilba zăcământul omonim este cel mai vestic punct minier din regiune.În alcătuirea sa intră următoarele filoane: grupul Beneci-Săbişa, Grupul Fălutoaia-Speranţa şi grupul Colbu-adiacent, grupul principal Firizan-Aluniş şi grupul Mihai-Nepomuk. Semnalat în lucrările de specialitate din secolul trecut (Palfy, de exemplu, s-a ocupat de geneza filoanelor Firizan, Jacobi, sau Mihai) zăcământul a făcut obiectul unor cercetări sistematice abia după anul 1950. Intense cercetări au fost  efectuate în intervalul de timp 1952-1962 care s-au finalizat prin deschiderea exploatării şi intrarea în producţie a zăcământului Ilba în anul 1963. 

 

Zăcământul Cicârlău se încadrează în perimetrul  de nord al comunei Cicârlău şi a fost valorificat de către Exploatarea Minieră Ilba din anii 1971-1975.

 

Balast şi nisipuri de balastieră – zăcământul de la Bârgău este amplasat pe malul drept al  Someşului la sud-est de comuna Cicârlău şi este alcătuit din formaţiuni aluvionare recente. Producţia balastieră este de cca. 30.000 metri cubi pe an, cantitate care era livrată diferiţilor beneficiari între care exploatările miniere.

Zăcământul Prunduţ este situat tot în apropierea comunei Cicârlău, pe malul drept al Someşului. Este un zăcământ stratiform de nisip acoperit cu un strat subţire de pământ vegetal. 

Zăcământul aluvionar Ilba este exploatat printr-un singur punct de lucru în apropierea gării din localitate şi este una dintre cele mai mari din judeţ. 

AGRICULTURA

 

„Drăgăşanii Ardealului” este numită comuna Cicârlău. Viile ce se cultivă acolo dau un vin renumit.

Sinteza asupra structurii social economice a satului Cicârlău în anul 1958:

Suprafaţa totală a satului: 569 ha.

Teren arabil: 390 ha.

Fânaţe:   73 ha.

Livezi:                                29 ha.

Clădiri şi curţi:                  18 ha.

În Cicârlău au fost expropriate prin reforma agrară din 1921:

– Moşia contelui  Ludovic Karolyi cu 2302 iugăre 856 st.

– Comuna politică Cicârlău cu 50 iugăre 626 st.

– Moşia lui Stol Bela cu 6 iugăre 452 st.

Total: 2359 iugăre 334 st.

Din totalul suprafeţei expropriate au rămas în folosinţa localităţii 160 iugăre 1078 st. Din care:

La îndreptăţiţi            107 iugăre 626 st.

Interese bisericeşti         12 iugăre

Interese şcolare                6 iugăre

Loturi zootehnice            6 iugăre

Serviciul silvic                 20 iugăre

Sport şi tir                         3 iugăre.

Restul terenului de 2198 iugăre 856 st. de pădure a rămas în administrarea Serviciului silvic .

 

În  1926 locuitorii din  Cicârlău cer să fie reîmproprietăriţi deoarece pământul primit prin reforma agrară din 1924, acum prin marile revărsări de ape şi inundaţii au rămas cu foarte puţin.:62 ha.

 

Reforma   agrară  din  1945

 

Din comuna Ilba au fost împroprietăriţi 56, fiecare a primit câte 400 st., în total 14 iug., ca preţ de răscumpărare grâu şi porumb, grâu prima rată – 14000, iar porumb – 17275, ratele următoare fiind la grâu de 129.000, iar la porumb de 15.500 de fiecare împroprietărit. Parte din împroprietăriţi au căzut la înţelegere cu foştii proprietari pentru a lucra pământul în dijmă. Primăria comunei Ilba raportează că improprietărirea s-a făcut în conformitate cu Legea  agrară nr. 187 din anul 1945. Neajunsurile semnalate: pământul primit este la o distanţă de 30 km, s-ar fi putut da pământuri din rezerva de stat ocupate de Camera de Agricultură la o distanţă de 18 km. În comuna Ilba a fost un număr redus de împroprietăriţi din cauza pământului puţin disponibil.

 

Viticultura

Viile se găsesc în special la poalele dealurilor, pe coastele însorite. Viile de la Cicârlău şi Viile Apei, la apus de Baia Mare, sunt cele mai bune. .

La începutul anului 1947 Centrul viticol Seini a fost anexat Regiei exploatărilor agricole, zootehnice, industriilor agricole şi maşini (R.E.A.Z.I.M.), la fel şi viile expropiate din Ilba. 

Creşterea animalelor

La 30 septembrie 1949 situaţia animalelor rămase pe teritoriul plăşii Seini era următoarea:

Cicârlău: cabaline  38; bovine: tauri  4, vaci  495, boi  208, tineret sub 2 ani  162; ovine  486

Ilba: cabaline  27; bovine: tauri  5, vaci  352, boi  208, tineret sub 2 ani  226;

Situaţia social-economică a satului Cicârlău în dec. 1958

I. Terenul satului: Suprafaţa totală: 569 ha.

Arabil: 390 ha.

Fânaţe: 73 ha.

Livezi: 29 ha.

Clădiri şi curţi: 18 ha.

Vii : 62 ha.

II. Situaţia pe familii şi categorii sociale: Număr total de familii: 449 din care:

Fără pământ: 23

Ţărani cu gospodărie mică: 330

Ţărani mijlocaşi: 41

Salariaţi: 49

Chiaburi: 0

III. Situaţia politică a satului: Număr total populaţie: 1833

Membrii P.M.R. :17

Membrii U.T.M. : 47

Fără apartenenţă politică : 1767

IV. Situaţia populaţiei pe naţionalităţi : Număr total populaţie: 1833

Români: 1829

Maghiari: 11

Evrei: 2