Cadrul Geografic

Localitatea  Cicârlău  este  reşedinţa  comunei  cu  acelaşi  nume, având  în  componenţă  satele: Cicârlău, Bârgău, Ilba  şi  Ilba Handal. Este  aşezată  la  15  km  vest  de  Baia  Mare  şi  13  km  est  de  oraşul  Seini, având  coordonatele  de  47°41’38”  latitudine  nordică  şi  23°24’13”  longitudine  estică. Ilba este situată la 23°21’16” longitudine şi 47°12’49”.
Prin  localitate  trece  şoseaua  naţională  E  58 (DN  1C)  şi  calea  ferată  Baia  Mare-Satu  Mare.

Cicârlăul  este  situat  în  vestul  Depresiunii  Baia  Mare  în  zona  de  contact  cu  dealurile  vulcanice  aparţinătoare  Munţilor  Igniş . Vestul  comunei  intră  în  culoarul  ce  face  legătura  între  Depresiunea  Baia  Mare  şi  Câmpia  de Vest. Zona  montană  din  nordul  comunei  constituie  o  stavilă  în  calea  vânturilor  polare  şi  a  vânturilor  din   est. Pe  versanţii  sudici  este  un  microclimat  mai  blând, favorabil  unor  specii  mediteraniene,  cum  ar  fi  castanul  comestibil  şi  broasca  ţestoasă  din  zona  depresionară.

 

2.- Suprafaţa  comunei  este  de  75  kmp., circa  7500  ha, din  care  teren  agricol  doar  1825  ha. Cicârlăul  dispune  de  5945  j.c. (iugăre  cadastrale); Bârgăul – 551  j.c.; Ilba  cu  Handalul – 6614  j.c. 

 

3.- Vecinii  comunei  Cicârlău: înspre  nord, comuna  Vama  (jud. Satu  Mare), în  est  şi  sud  oraşul  Tăuţii  Măgherăuş; în  sud, Someşul  ne  desparte  de  comuna  Pomi (jud. Satu  Mare); în  vest, oraşul  Seini.

Legătura  peste  dealuri  cu  Depresiunea  Oaş  se  face  pe  un  drum  forestier, iar  cu  Depresiunea  Maramureşului  pe  o  potecă  de  culmi  numită  Coada  Iepei, care  ajunge  până  în  cartierul  Iapa, aparţinător  municipiului  Sighetul  Marmaţiei. Această  potecă  merge  pe  cumpăna  apelor  şi  a  fost  cunoscută  şi  de  haiducii  lui  Pintea  Viteazul, precum  şi  pentru  transportarea  sării. Peste  râul  Someş, legătura  se  realizează  în  prezent  pe  banda  de  la  balastiera  din  Bârgău  şi  cea  de  la  Ilba. Mai  demult  se  făcea  cu  podul  plutitor, reintrodus  în  prezent, precum  şi  cu  luntrea.